”Atâta vreme cât se poate și mai rău, înseamnă că acum e bine” versus ”Atâta vreme cât se poate și mai bine, înseamnă că acum e rău”
Ambele sunt judecăți. Ambele sunt afirmații pe care le spunem după ce ”analizăm” noi lucrurile și le dăm o anumită valoare de adevăr. Dacă ar fi să aleg una dintre ele, mai degrabă aș alege-o pe prima, eu m-am născut mai degrabă pesimist, abia apoi am devenit un fel de optimist antrenat.
Aveam cândva o expresie care-mi plăcea, doar că a durat ceva să o înțeleg cu adevărat. Ea suna așa: ”Mai binele e dușmanul binelui”. La început sensul pe care expresia asta în avea pentru mine era următorul: ”dacă ești nemulțumit cu ceea ce ai, s-ar putea să-ți fie și mai rău tot alergând după altceva”. Pentru că mie îmi cam lipsea capacitatea de a fi mulțumită. Ți-am mai zis că eram o perfecționistă împuțită, așa-i? Ce nu înțelegeam eu pe atunci era că poți fi mulțumit și poți dori să obții mai mult, dar să fii capabil să obții orice rezultat fără să te afecteze.
Doar că lucrurile stau fix ca în exemplul din deschiderea caietului, când am vorbit despre paharul care este pe jumătate plin sau pe jumătate gol. Cel mai important lucru este că are apă (vin/bere/ suc, funcție de ce ai și ce vrei). Un fapt. Este doar un fapt că nu e nici gol, nici plin, și chiar are ceva.
Ne întoarcem acum la expresia de la început, care ar putea fi formulată și astfel: ”Acum este” și atât. Și e mare lucru. Nu de alta, dar toate trec. Chiar dacă i-am da o anumită valoare și am dori să putem spune că este într-un anumit fel: bine, rău, frumos, greu, mai importantă decât expresia este întrebarea pe care mi-o pot pune: ”Ce am eu nevoie cu adevărat și ce pot face eu acum pentru a schimba ceva?” Și apoi să acționez.
Martin Seligman a introdus conceptul de psihologie pozitivă. Demersul lui a avut drept scop să verifice ce se întâmplă cu oamenii care sunt bine, pentru că tendința era să se acorde atenție doar patologiei, adică bolii. Dar pe noi ne doare faptul că nu reușim să ne asigurăm un anumit confort și echilibru emoțional și mental, în ciuda faptului că ar trebui să avem toate circumstanțele. Avem tot felul de tulburări afective, o ducem din ce în ce mai bine și, din păcate, suntem din ce în ce mai nemulțumiți.
Martin Seligman – discursul său la TED
În ”21 de lecții pentru secolul 21” Yuval Harari spune că cel mai greu va fi să ne asigurăm echilibrul. Paradigma consumeristă ne oferă tentații peste tentații, vrem să cumpărăm în permanență ceva, ajungem să ne îndatorăm pentru o nouă canapea sau pentru un nou frigider, deși ambele pe care le avem sunt încă funcționale.
”Fericirea omului depinde mai puțin de condițiile obiective și mai mult de așteptările sale. Așteptările, însă, tind să se adapteze la condiții, inclusiv la condițiile din partea altora. Când lucrurile se îmbunătățesc, explodează și așteptările, astfel încât, oricât de dramatice îmbunătățirile, suntem la fel de puțin satisfăcuți ca la început.” – Yuval Harari
Omul poate contribui la propria sa fericire pentru că poate să decidă căror gânduri le dă valoare de adevăr și căror nu. Poate alege responsabil între a acționa automat sau conștient.
Obstacolele în calea mulțumirii
De ce și cum ajungem să fim captivi în cadrul ăsta? De cele mai multe ori sunt deciziile noastre, doar că trăim într-o societate în care tentația este foarte mare și ne raportăm la ceilalți atunci când facem comparații, în loc să ne avem pe noi ca etalon. În cazul în care ne comparăm cu noi cei de ieri, putem observa progresul de la o zi la alta. Sau măcar o oarecare îmbunătățire, ceva ce am făcut bine, un bine pe care l-am făcut cuiva, sau cum am devenit noi mai buni sau mai bine față de noi cei de ieri. În cazul în care ne comparăm cu cei din jurul nostru – iar aici ”jurul” a devenit extrem de extins odată cu extinderea tuturor canalelor de comunicare – luăm o țeapă mare de tot. Mereu va fi cineva mai frumos, mai bogat sau mai deștept. Sau chiar toate la un loc.
Ce am putea observa că ne împiedică și ce am putea face
Viteza
E din ce în ce mai mare viteza cu care se desfășoară lucrurile. Totul se întâmplă din ce în ce mai repede. Parcă și timpul trece din ce în ce mai repede. Schimbarea e singura constantă, iar asta nici măcar nu e ceva nou, a zis-o Heraclit acum mai bine de 2000 de ani, diferă doar rapiditatea cu care se produce.
Contează modalitatea pe care o găsim să observăm asta. Capacitatea de concentrare e esențială, pentru că e ceea ce ne face să ne dăm seama că suntem, în primul rând, și abia apoi să vedem unde și ce facem.
Disponibilitatea permanentă
Cândva aveam doar scrisorile. Apoi a apărut telegraful. Apoi telefonul. Acum e totul aproape instant, contează doar viteza pe care o avem la dispoziție în rețea. Oricine poate da de noi în câteva secunde și asta tot timpul, zi sau noapte. Depinde de noi cum ne selectăm aceste posibilități. Eliminarea alertelor poate fi o idee bună.
Presiunea
Fii rapid. Fii perfect. Fii frumos. Fii puternic. Fii pozitiv. Fii fericit.
Am ales să folosesc genul neutru pentru că e valabil și pentru femei și pentru bărbați.
Toate lucrurile pe care credem că ”trebuie” să le facem pentru a corespunde se vor întoarce împotriva noastră. Dacă nu ești destul de … – completează tu – cei din jurul tău vor vedea asta și te vor judeca pentru asta. Doar că singura persoană căreia îi datorezi să fii într-un anume fel ești chiar tu. Și să-ți asumi răspunderea.
Fii rapid – fii în control și rezolvă totul ACUM. Nasol, nu se poate. E nevoie de o listă de priorități. Am încercat eu și cu multitaskingul și am dat-o-n bară. Cu cât ne concentrăm pe câte o activitate pe rând, cu atât rezultatele vor fi mai rapide și mai bune. Mă mândream că pot vorbi la telefon în timp ce scriu un mail și mai și mănânc. Când am făcut burnout-ul sunt sigură că a contribuit și asta.
Fii perfect – în tot ceea ce faci. Aici am multă experiență. Aleg în permanență să caut excelența și nu perfecțiunea. Aleg să fac, cu toate că e posibil să o dau în bară. Aleg să risc, aleg să încerc, aleg să … Înlocuiește ”trebuie” cu ”vreau”. OK, vine cu mai multă responsabilitate și ar putea părea dificil, dar poți încerca să dai vina pe cei din jur, că tot nu-ți folosește la nimic.
Fii frumos și fii puternic – fii cea mai frumoasă, fii cel mai puternic.
Pentru toate femeile care simt că nu sunt destul de slabe, de albe, de înalte, de… . Noi vrem să fim și frumoase, și deștepte. Știu că există tot felul de voci care îți recomandă să te vezi într-un anume fel și să-ți spui asta. Eu cred că cea mai bună variantă este să te concentrezi să vezi ceea ce ai tu frumos, așa cum crezi tu, să te uiți mai mult la ceea ce îți place la tine. Te vei obișnui treptat.
Știu că soluția este să te iubești pe tine mai mult și ai auzit asta de ți s-au strepezit dinții până acum, dar tot nu ți-e prea clar cum să o faci. Dacă ai atâtea lucruri care te nemulțumesc! Lasă-le pe acelea, uită-te o perioadă la ce îți place.
Fii pozitiv
Speranța e utilă, dar pozitivitatea extremă poate dăuna. E la fel de păgubos să crezi că nu ai nicio putere la fel cum ai putea să crezi că ești atotputernic și poți influența tot ceea ce ți se întâmplă. Că meriți. Așa cred cei care spun că e suficient să gândești pozitiv și totul se va schimba. Acesta e Secretul. Parcă și-au mai revenit oamenii din a cumpăra ”magie” pe hârtie. Cartea la care mă refer, The Secret, a generat o creștere a vânzărilor de literatură așa-zis motivațională și a instituit teroarea pozitivității. Ăia cu legea atracției spun că e destul să te gândești și să vizualizezi ceea ce-ți dorești și se va întâmpla totul așa cum vrei. Mă gândesc că dacă i-ar anunța pe cei care sunt în zonele de război că ar trebui doar să vizualizeze pacea lumii, ar lăsa cu toții armele jos și s-ar prinde în hora prieteniei.
Doar că trebuie să existe o cale de mijloc între a crede că putem obține tot ce ne dorim doar gândindu-ne la asta și a crede că totul vine de sus și primim funcție de faptele noastre (din viața asta sau din cele de care nu ne mai aducem aminte).
Avem control doar asupra noastră. Decidem în funcție de circumstanțe pe care nu le putem controla în totalitate.
Fii fericit
Am inclus intenționat și această mare presiune a societății. Cei care aleargă după fericire ca stare euforică permanentă sfârșesc prin a fi dezamăgiți în mod constant. Vine de la așteptări. Sunt cei care își condiționează mereu fericirea de ceva, de cineva. Și apoi apare mereu aștceva care le trebuie: casă, mașină, job, partener, etc.
Eu recomand să te observi, să te analizezi, să te înțelegi și să lucrezi permanent cu tine. Fericirea, ca stare de liniște, calm, mulțumire și satisfacție cu privire la viața ta este doar o consecință. Am trecut deja de jumătatea caietului, nu mai e nevoie să subliniez asta. Recitește ultimele trei săptămâni, mai bine.
Fii bun cu tine, fii bun cu ceilalți. Tratează-i pe ceilalți cum vrei tu să fii tratat. Ca să poți fi bun cu tine, trebuie să înveți blândețea. Da, da, e minunat să te iubești, dar contează să faci asta analizându-te, luându-te mai puțin în serios, verificând ceea ce contează cu adevărat. Nu, nu ți se cuvine tot și nici nu vei avea tot vreodată. Sunt expert în a-ți da vești proaste, știu, dar am zis că suntem raționali, da?
Dificultățile financiare
Noi între noi, aceștia care ne permitem multe, care citim multe, care învățăm permanent și tot putem intra în situații în care să avem greutăți cu banii. Că vrem prea mult? Că vrem ceva ce nu știm sigur că ne-ar trebui? Sunt însă unii oameni care cu greu au ce mânca. Sărăcia este cu siguranță un inhibitor al stării de bine. Și toată povestea asta cu fericirea ar trebui să fie la fel de importantă pentru toată lumea, nu?
În momentele în care ne confruntăm cu provocări financiare, e cam complicat să vedem și ce e bine. Pe de altă parte, tot noi ne-am băgat în ele, de cele mai multe ori. Îmi aduc aminte când aveam niște rate de plătit care erau ceva mai mult decât ar fi fost confortabil. Purtam doar pantaloni, că nu aveam bani de dresuri (ștrampi) și nu voiam să-mi rup singura pereche pe care o aveam. Tot sărbătoream cumva; împreună cu o bună prietenăsă ne răsfățăm însemna să bem o Coca-Cola.
Singurătatea
Poate cuvântul potrivit ar trebui să fie însingurare. În limba engleză este foarte clară diferența între alone ( a fi singur) și loneliness (a te simți singur). E ciudat că în această lume în care o persoană e la un click distanță, oamenii se simt din ce în ce mai singuri. Avem impresia că suntem în legătură cu ceilalți tot timpul. Doar că noi suntem – cel puțin deocamdată – ființe reale și avem nevoie de contact real, în realitate cu ceilalți. Avem nevoie să zâmbim, să ne simțim văzuți și acceptați. Aici e o nevoie fundamentală pe care nu avem cum să o păcălim. Da, social media este un instrument minunat. Ne oferă capacitatea de a intra în contact cu oameni, putem să ne ”găsim” aici mai ușor decât o puteam face înainte. E splendid că tehnologia ne oferă posibilitatea să ne și vedem, nu doar să ne auzim, atunci când vorbim și acoperim instant distanțe de mii de kilometri între noi. Contează calitatea. Contează cum, cât și de ce folosim social media. Cu cât știm mai bine, cu atât putem să ne folosim mai bine de avantajele pe care ni le oferă și să evităm mai bine capcanele.
Nesiguranța
Ce mai e sigur pe lumea asta? Companiile se mișcă tot mai repede, dispar și apar tot mai rapid. Joburile, oamenii vin și pleacă din viața noastră. Părinții noștri au avut joburi mult mai stabile. Să fi fost mai bine? Eu nu cred. În toate vremurile, cei mai mulți dintre oameni au comentat despre cât este de greu, fără să vadă progresul făcut. ”Înainte era mai ușor/ bine/ simplu … ” s-a spus tot timpul. Avem nevoie de multă flexibilitate și pe viitor va fi o calitate din ce în ce mai importantă. Pentru că viteza va fi din ce în ce mai mare.
Boala
Știu că sunt uneori nașpa când am dureri. Dr House era mișto pentru că era la distanță de un ecran și pentru că era un personaj în alt film decât într-al nostru. Mie mi-a plăcut la nebunie. În perioada când am văzut prima dată serialul eram în criză de hernie de disc. Dacă-mi scăpa câte o replică știam clar că ar trebui să am și eu o scuză.
Lipsa de contact cu natura
Există o condiție definită ca NDD – ”Nature Deficit Disorder”. Noi avem în spate în jur de 100.000 de ani de specie. Suntem produsul acestei evoluții. Stăm mai mult la interior doar cam de 100 de ani și tot cam de pe atunci trăim din ce în ce mai mulți în orașe. Când ai fost ultima dată în natură?
Tot Seligman vorbește de stare de bine subiectivă (fericire) prin următoarele lucruri, cinci la număr, care alcătuiesc PERMA:
P – positive emotions – recunoașterea emoțiilor pozitive.
De asta am insistat săptămânile anterioare să observi ȘI emoțiile pozitive, care sunt mai puțin vocale. Practic, este important să-ți cultivi capacitatea de a le observa.
E – engagement – capacitatea de a te implica în mod activ și concentrat pe o activitate
Aici este partea în care Csikszentmihalyi și-a adus aportul în mod special, vorbind de flow (starea de flux).
R – relationship – ceea ce ține de relații sănătoase și reciproc benefice. Am atins deja subiectul în primele săptămâni. Dacă vrei, poți să răsfoiești ce ai scris deja în caiet în săptămânile 3 și 4, în special. Poate vei dori să repeți și cu alți prieteni. CONECTARE AUTENTICĂ
M – meaning – sens. Ține de cum și ce considerăm că este sensul vieții noastre, cel pe care îl dăm noi înșine existenței noastre, funcție de ceea ce facem concret și cu ce contribuim. Viața în sine, nu are niciun sens. Lumea nu are sens. Dar viața fiecăruia dintre noi este importantă și sensul vieții noastre este acela pe care îl dăm noi.
A – achievements – am vorbit deja în primele două săptămâni, tocmai pentru că am considerat că e important să deschid caietul atenția înspre ceea ce poți vedea că ai făcut bine deja și care sunt rezultatele tale bune. A trecut mult timp, poate că ți-ar plăcea să mai faci o listă cu realizările tale din ultimele șase luni.
Toate ca toate, e important să termin cu ceea ce am început. Putem să-i spunem oricum: optimism realist, optimism rațional, de oricare ar fi, doar să fie. De ce insist pe rațional sau realist? Pentru că altfel, dacă e prea multă naivitate, avem doar o dezamăgire de care nu am aflat încă. Când eram mai pesimistă, ziceam că asta e definiția speranței.
Despre tine, despre cum ești față de cum crezi că ești, mai jos este link către o pagină care-ți pune la dispoziție nenumărate teste cu privire la fericire, optimism, sens și unde ai posibilitatea să-ți urmărești rezultatele în timp, dacă te înregistrezi.
Teste: https://www.authentichappiness.sas.upenn.edu/testcenter
Pentru următoarele trei săptămâni scrie zilnic în caiet trei lucruri bune care ți s-au întâmplat și pentru care ești recunoscător/ recunoscătoare.
Recent Comments